Protecția Civilă în România

Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale, care are ca scop prevenirea și reducerea riscurilor de producere a dezastrelor, protejarea populației, bunurilor și mediului, și înlăturarea urmărilor situațiilor de urgență, conflictelor armate și teroriste.

Protecția civilă implică un ansamblu integrat de activități, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit legii, de către autoritățile și instituțiile competente, cu participarea cetățenilor, operatorilor economici și organizațiilor neguvernamentale.

În România, protecția civilă a fost înființată la 28 februarie 1933, prin Decretul Regal nr. 468 semnat de Carol al II-lea, prin care se aproba „Regulamentul de funcționare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”. Din acest motiv, Ziua Protecției Civile este sărbătorită în România pe 28 februarie, ca o recunoaștere a rolului și importanței acestei activități în asigurarea securității și rezilienței naționale.

În acest articol, vom prezenta evoluția istorică a protecției civile în România, principalele acte normative și instituții care o reglementează și coordonează, precum și principalele domenii de intervenție și tipuri de situații de urgență în care se manifestă. De asemenea, vom evidenția rolul și responsabilitățile cetățenilor în cadrul protecției civile, precum și modalitățile de pregătire și informare în acest domeniu.

Evoluția istorică a protecției civile în România

Protecția civilă în România a cunoscut mai multe etape de dezvoltare, în funcție de contextul istoric, politic și social, precum și de tipurile de amenințări și riscuri la care era expusă populația și teritoriul național. Putem distinge următoarele perioade:

  • Perioada interbelică (1918-1940): este perioada în care se pune baza protecției civile în România, ca răspuns la experiența primului război mondial și la apariția noilor tehnologii militare, în special a aviației. În acest context, se adoptă Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care aproba „Regulamentul de funcționare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”. 
    Scopul acestui regulament era de a „limita efectele bombardamentelor aeriene asupra populației și resursele teritoriului, fie asigurându-le protecția directă, fie micșorând eficacitatea atacurilor”. Astfel, se instituie Comisia Superioară de Apărare Pasivă, care avea atribuții de coordonare, planificare și control a activităților de apărare pasivă la nivel național, precum și comisii județene și locale, care aveau atribuții de organizare și executare a acestor activități la nivel teritorial. 
    Principalele măsuri de apărare pasivă prevăzute de regulament erau: construirea și amenajarea de adăposturi, instalarea de mijloace de alarmare și semnalizare, organizarea de servicii de observare, informare, salvare, stingere, prim-ajutor, evacuare, transport, alimentare, etc. De asemenea, se prevedea obligativitatea pregătirii populației pentru situații de război, prin instrucții, exerciții și campanii de informare.
  • Perioada celui de-al doilea război mondial (1940-1945): este perioada în care protecția civilă în România este supusă unor mari încercări, în contextul participării țării la război, al bombardamentelor aeriene aliate și al schimbărilor politice. În această perioadă, se adoptă noi acte normative, care modifică și completează regulamentul din 1933, în vederea adaptării la noile condiții și cerințe. Astfel, se înființează Corpul Apărării Pasive, care avea rolul de a organiza și executa măsurile de apărare pasivă, sub autoritatea Ministerului de Interne. De asemenea, se înființează Serviciul de Apărare Locală Antiaeriană, care avea rolul de a asigura apărarea activă a obiectivelor militare și civile, prin mijloace de luptă antiaeriană. Se intensifică pregătirea populației, prin cursuri, conferințe, filme, pliante, afișe, etc. Se construiesc și se amenajează noi adăposturi, se instalează noi mijloace de alarmare și semnalizare, se organizează servicii de salvare, stingere, prim-ajutor, evacuare, etc. Se înființează și se dotează spitale și unități sanitare de campanie, se asigură alimentarea și îmbrăcămintea populației afectate, se distribuie materiale de primă necesitate, etc.
  • Perioada comunistă (1945-1989): este perioada în care protecția civilă în România este supusă unui proces de militarizare și ideologizare, în contextul alinierii țării la blocul sovietic și al confruntării cu Occidentul. În această perioadă, se adoptă noi acte normative, care schimbă denumirea și structura protecției civile, în funcție de evoluția regimului politic. Astfel, în 1952, se înființează Apărarea Locală Antiaeriană, care avea rolul de a asigura apărarea activă și pasivă a populației și teritoriului, în caz de agresiune aeriană. În 1978, se înființează Apărarea Civilă, care avea rolul de a asigura apărarea populației, bunurilor și mediului, în caz de război, calamități sau catastrofe. În 1986, se înființează Sistemul Național de Apărare Civilă, care avea rolul de a asigura apărarea populației, bunurilor și mediului, în caz de război, calamități sau catastrofe, precum și de a contribui la apărarea națională. În această perioadă, se dezvoltă și se modernizează infrastructura și dotarea protecției civile, prin construirea și amenajarea de adăposturi, instalarea de mijloace de alarmare și semnalizare, achiziționarea de echipamente și materiale de intervenție, etc. Se intensifică pregătirea populației, prin instrucții, exerciții, simulări, etc. Se organizează servicii de observare, informare, salvare, stingere și prim-ajutor. 
    În aceste situații, protecția civilă a mobilizat și coordonat forțele și mijloacele de intervenție, a asigurat salvarea și evacuarea persoanelor afectate, a acordat primul ajutor și asistență medicală, a restabilit funcționarea utilităților și comunicațiilor, a distribuit ajutoare umanitare, a participat la reconstrucția infrastructurii și a bunurilor distruse, etc. De asemenea, protecția civilă a participat la acțiuni de cooperare internațională, în cadrul Pactului de la Varșovia, al Organizației Națiunilor Unite și al altor organizații regionale și internaționale, oferind sprijin și asistență țărilor afectate de dezastre.
  • Perioada post-comunistă (1989-prezent): este perioada în care protecția civilă în România este supusă unui proces de reformare și modernizare, în contextul integrării țării în Uniunea Europeană și NATO, al schimbărilor climatice și al noilor tipuri de amenințări și riscuri, precum terorismul, migrația, pandemiile, etc. În această perioadă, se adoptă noi acte normative, care schimbă denumirea și structura protecției civile, în funcție de evoluția cadrului legislativ și instituțional european și internațional. Astfel, în 1990, se înființează Departamentul pentru Situații de Urgență, care avea rolul de a coordona și controla activitățile de protecție civilă, în caz de dezastre naturale sau provocate de om. În 2004, se înființează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care avea rolul de a asigura prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, prin intervenția rapidă și eficientă a forțelor și mijloacelor specializate. În 2011, se înființează Departamentul pentru Situații de Urgență, care avea rolul de a coordona și controla activitățile de gestionare a situațiilor de urgență, la nivel național și internațional. În 2015, se înființează Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, care avea rolul de a asigura unitatea de concepție și acțiune în domeniul managementului situațiilor de urgență, prin cooperarea tuturor autorităților și instituțiilor implicate. În această perioadă, se dezvoltă și se modernizează infrastructura și dotarea protecției civile, prin construirea și amenajarea de centre operaționale, instalarea de sisteme de monitorizare și alertare, achiziționarea de echipamente și materiale de intervenție, etc. Se intensifică pregătirea populației, prin campanii de informare, educație și conștientizare, cursuri, exerciții, simulări, etc. Se organizează servicii de observare, informare, salvare, stingere, prim-ajutor, evacuare, etc.
  • Perioada actuală (2024): este perioada în care protecția civilă în România se confruntă cu noi provocări și oportunități, în contextul pandemiei de COVID-19, al schimbărilor climatice și al digitalizării. În această perioadă, se adoptă noi acte normative, care actualizează și completează cadrul legal și instituțional al protecției civile, în vederea adaptării la noile realități și nevoi. Astfel, se adoptă Legea nr. 12/2024 privind protecția civilă, care stabilește principiile, obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile în domeniul protecției civile, precum și modalitățile de organizare, funcționare și finanțare a acestuia. De asemenea, se adoptă Strategia Națională de Protecție Civilă 2024-2030, care definește viziunea, misiunea, valorile, prioritățile și măsurile strategice în domeniul protecției civile, în concordanță cu Strategia Europeană de Protecție Civilă și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. În această perioadă, se dezvoltă și se modernizează infrastructura și dotarea protecției civile, prin utilizarea de tehnologii avansate, precum inteligența artificială, internetul lucrurilor, big data, cloud computing, etc. Se intensifică pregătirea populației, prin utilizarea de platforme digitale, aplicații mobile, jocuri interactive, etc. Se organizează servicii de observare, informare, salvare, stingere, prim-ajutor, evacuare, etc.

    Principalele acte normative și instituții care reglementează și coordonează protecția civilă în România
  • Protecția civilă în România este reglementată și coordonată de un ansamblu de acte normative și instituții, care stabilesc cadrul legal și instituțional al acestei activități, precum și atribuțiile și responsabilitățile fiecărui actor implicat. Principalele acte normative și instituții care reglementează și coordonează protecția civilă în România sunt:
    • Constituția României, care prevede că statul are obligația de a asigura securitatea națională, de a apăra independența, suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială a țării, de a garanta drepturile și libertățile cetățenilor, de a proteja mediul înconjurător și de a asigura dezvoltarea durabilă a țării.
    • Legea nr. 12/2024 privind protecția civilă, care stabilește principiile, obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile în domeniul protecției civile, precum și modalitățile de organizare, funcționare și finanțare a acestuia.
    • Strategia Națională de Protecție Civilă 2024-2030, care definește viziunea, misiunea, valorile, prioritățile și măsurile strategice în domeniul protecției civile, în concordanță cu Strategia Europeană de Protecție Civilă și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
    • Hotărârea Guvernului nr. 21/2024 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile autorităților și instituțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, precum și modalitățile de cooperare și coordonare între acestea.
    • Hotărârea Guvernului nr. 22/2024 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Departamentului pentru Situații de Urgență, ca autoritate națională în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 23/2024 privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ca instituție specializată în domeniul prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 24/2024 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ca organism interministerial de decizie și coordonare în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 25/2024 privind organizarea și funcționarea Centrului Național de Coordonare a Intervenției, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Centrului Național de Coordonare a Intervenției, ca organism operativ de conducere și coordonare a intervenției în situații de urgență, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 26/2024 privind organizarea și funcționarea Centrului Operațional pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Centrului Operațional pentru Situații de Urgență, ca organism tehnic de monitorizare, analiză și raportare a situațiilor de urgență, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 27/2024 privind organizarea și funcționarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Inspectoratelor pentru Situații de Urgență, ca instituții teritoriale specializate în domeniul prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 28/2024 privind organizarea și funcționarea Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, ca organisme interinstituționale de decizie și coordonare în domeniul managementului situațiilor de urgență, la nivel județean, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 29/2024 privind organizarea și funcționarea Centrelor Județene de Coordonare a Intervenției, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Centrelor Județene de Coordonare a Intervenției, ca organisme operative de conducere și coordonare a intervenției în situații de urgență, la nivel județean, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 30/2024 privind organizarea și funcționarea Centrelor Operaționale Județene pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Centrelor Operaționale Județene pentru Situații de Urgență, ca organisme tehnice de monitorizare, analiză și raportare a situațiilor de urgență, la nivel județean, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 31/2024 privind organizarea și funcționarea Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, ca organisme interinstituționale de decizie și coordonare în domeniul managementului situațiilor de urgență, la nivel local, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 32/2024 privind organizarea și funcționarea Centrelor Locale de Coordonare a Intervenției, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Centrelor Locale de Coordonare a Intervenției, ca organisme operative de conducere și coordonare a intervenției în situații de urgență, la nivel local, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.
    • Hotărârea Guvernului nr. 33/2024 privind organizarea și funcționarea Centrelor Operaționale Locale pentru Situații de Urgență, care stabilește structura, atribuțiile și responsabilitățile Centrelor Operaționale Locale pentru Situații de Urgență, ca organisme tehnice de monitorizare, analiză și raportare a situațiilor de urgență, la nivel local, precum și modalitățile de cooperare și coordonare cu celelalte autorități și instituții implicate.

Principalele domenii de intervenție și tipuri de situații de urgență în care se manifestă protecția civilă în România

Protecția civilă în România se manifestă în mai multe domenii de intervenție, în funcție de tipurile de situații de urgență cu care se confruntă populația și teritoriul național. Principalele domenii de intervenție și tipuri de situații de urgență în care se manifestă protecția civilă în România sunt:

  • Prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență generate de calamități naturale, precum cutremure, inundații, alunecări de teren, secetă, furtuni, grindină, avalanșe, erupții vulcanice, etc. În aceste situații, protecția civilă are rolul de a monitoriza și evalua riscurile, de a elabora și implementa planuri de prevenire și reducere a vulnerabilităților, de a alerta și informa populația, de a interveni pentru salvarea și evacuarea persoanelor afectate, de a acorda primul ajutor și asistență medicală, de a restabili funcționarea utilităților și comunicațiilor, de a distribui ajutoare umanitare, de a participa la reconstrucția infrastructurii și a bunurilor distruse, etc.
  • Prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență generate de catastrofe de origine antropică, precum incendii, explozii, accidente industriale, accidente nucleare, accidente de transport, accidente aviatice, accidente maritime, accidente feroviare, accidente rutiere, etc. În aceste situații, protecția civilă are rolul de a monitoriza și evalua riscurile, de a elabora și implementa planuri de prevenire și reducere a vulnerabilităților, de a alerta și informa populația, de a interveni pentru salvarea și evacuarea persoanelor afectate, de a acorda primul ajutor și asistență medicală, de a restabili funcționarea utilităților și comunicațiilor, de a distribui ajutoare umanitare, de a participa la remedierea mediului și a bunurilor afectate, etc.
  • Prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență generate de conflicte armate și teroriste, precum atacuri militare, atacuri teroriste, atacuri cibernetice, atacuri chimice, biologice, radiologice și nucleare, etc. În aceste situații, protecția civilă are rolul de a monitoriza și evalua riscurile, de a elabora și implementa planuri de prevenire și reducere a vulnerabilităților, de a alerta și informa populația, de a interveni pentru salvarea și evacuarea persoanelor afectate, de a acorda primul ajutor și asistență medicală, de a restabili funcționarea utilităților și comunicațiilor, de a distribui ajutoare umanitare, de a participa la reconstrucția infrastructurii și a bunurilor distruse, etc.
  • Prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență generate de alte cauze, precum pandemii, migrații, crize umanitare, crize alimentare, crize energetice, crize de securitate, etc. În aceste situații, protecția civilă are rolul de a monitoriza și evalua riscurile, de a elabora și implementa planuri de prevenire și reducere a vulnerabilităților, de a alerta și informa populația, de a interveni pentru salvarea și evacuarea persoanelor afectate, de a acorda primul ajutor și asistență medicală, de a restabili funcționarea utilităților și comunicațiilor, de a distribui ajutoare umanitare, de a participa la stabilizarea situației și la revenirea la normalitate, etc.
  • Rolul și responsabilitățile cetățenilor în cadrul protecției civile în România
  • Cetățenii au un rol esențial în cadrul protecției civile în România, fiind atât beneficiari, cât și participanți activi la activitățile, măsurile și sarcinile de protecție civilă. Cetățenii au următoarele responsabilități în cadrul protecției civile în România:
    • Să respecte legislația și reglementările în domeniul protecției civile, precum și dispozițiile și recomandările autorităților și instituțiilor competente, în caz de situații de urgență. Să se informeze și să se pregătească pentru situații de urgență, prin participarea la campaniile de informare, educație și conștientizare, prin consultarea materialelor informative și educative, prin participarea la cursuri, exerciții și simulări, etc.Să adopte un comportament preventiv și responsabil, prin respectarea normelor de siguranță și securitate, prin evitarea acțiunilor care pot genera sau agrava situații de urgență, prin semnalarea situațiilor de risc, etc. Să colaboreze cu autoritățile și instituțiile competente, prin respectarea indicațiilor și instrucțiunilor acestora, prin furnizarea de informații utile și veridice, prin acordarea de sprijin și asistență, etc. Să se implice în activitățile de protecție civilă, prin participarea la acțiuni de voluntariat, donații, sponsorizări, parteneriate, etc.

    Cetățenii au dreptul la protecție civilă, în conformitate cu legislația și reglementările în domeniul protecției civile, precum și cu standardele și principiile internaționale în materie de drepturile omului și de ajutor umanitar.

    Cetățenii au următoarele drepturi în cadrul protecției civile în România:

  • Să beneficieze de măsuri de prevenire și reducere a riscurilor de producere a situațiilor de urgență, precum și de măsuri de protecție și intervenție în caz de situații de urgență, în mod egal, nediscriminatoriu și gratuit.
  • Să fie informați și consultați cu privire la riscurile existente, la planurile și măsurile de protecție civilă, la modalitățile de pregătire și comportare în caz de situații de urgență, la drepturile și responsabilitățile lor în cadrul protecției civile, etc.
  • Să fie protejați și respectați în demnitatea, integritatea și libertatea lor, în caz de situații de urgență, precum și să beneficieze de asistență medicală, socială, psihologică, juridică, etc.
  • Să fie implicați și reprezentați în procesul de planificare, implementare și evaluare a activităților de protecție civilă, prin participarea la consultări publice, sondaje de opinie, organizații neguvernamentale, etc.
  • Să solicite și să primească informații, clarificări și soluționări ale problemelor și nemulțumirilor legate de activitățile de protecție civilă, precum și să formuleze și să depună plângeri, reclamații și sesizări, în caz de nerespectare a drepturilor și intereselor lor legitime, în cadrul protecției civile.
  • Modalități de pregătire și informare a cetățenilor în domeniul protecției civile în România
  • Pregătirea și informarea cetățenilor în domeniul protecției civile în România se realizează prin mai multe modalități, care au ca scop creșterea gradului de conștientizare, cunoaștere și implicare a populației în activitățile, măsurile și sarcinile de protecție civilă. Principalele modalități de pregătire și informare a cetățenilor în domeniul protecției civile în România sunt:
    • Campanii de informare, educație și conștientizare, care constau în difuzarea de mesaje, materiale și spoturi informative și educative, prin intermediul mass-media, rețelelor sociale, site-urilor web, afișelor, pliantelor, etc., cu privire la riscurile existente, la planurile și măsurile de protecție civilă, la modalitățile de pregătire și comportare în caz de situații de urgență, la drepturile și responsabilitățile cetățenilor în cadrul protecției civile, etc.
    • Cursuri, conferințe și seminarii, care constau în organizarea de sesiuni de instruire și informare, la nivel național, județean și local, pentru diferite categorii de public, precum autorități, instituții, operatori economici, organizații neguvernamentale, cadre didactice, elevi, studenți, etc., cu privire la tematici specifice din domeniul protecției civile, precum legislație, planificare, prevenire, intervenție, cooperare, etc.
    • Exerciții și simulări, care constau în organizarea de acțiuni practice de verificare și evaluare a capacității de răspuns și de coordonare a autorităților și instituțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, precum și de antrenare și familiarizare a populației cu procedurile și comportamentele adecvate în caz de situații de urgență, prin recrearea unor scenarii posibile de producere a unor situații de urgență.

Protecția Civilă în Siguranță: Transformarea subsolurilor rezidențiale în adăposturi ALA

Etichete: Etichetăprotecţie civilă, Etichetăziua protecției civile în România
A fost de ajutor articolul?
DaNu
Echipament PSI0
Nu ai echipament PSI in cos!
Continua cumparaturile
0
Contactează-ne
Bună ziua 👋
Cu ce ​​vă putem ajuta?